Casa Tătărescu: o mărturie arhitecturală și istorică a elitei interbelice din București și transformarea sa contemporană în EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului, o vilă modestă prin dimensiuni, dar impozantă prin spirit şi istorie, păstrează între zidurile sale amprentele unui secol zbuciumat. Casa Tătărescu nu este doar o clădire: este un martor tăcut al complexităţii unei epoci, al intrigi politice şi al rafinamentului discret al elitei interbelice. Aceasta găzduieşte, astăzi, EkoGroup Vila, un spaţiu cultural care, prin restaurare şi deschidere controlată, reînvie memoria unei figuri politice controversate şi a contextului în care s-a scris o parte din istoria modernă a României.

Casa Tătărescu: între biografia lui Gheorghe Tătărescu și resemnificarea EkoGroup Vila

Gheorghe Tătărescu, personalitate marcantă a scenei politice românești interbelice, a trăit și a condus dintr-un spațiu ce evocă valorile unei elite care își manifesta influența fără opulență. Reședința sa, situată pe Strada Polonă la nr. 19, reflectă această discreție și echilibru, fiind un edificiu atât personal, cât și politic. Astăzi, transformarea casei în EkoGroup Vila păstrează și valorifică acest patrimoniu cu un respect profund pentru trecut, [călătorind prin istorie](https://ekogroup-vila.ro/despre-noi/) și deschizând o platformă culturală care nu șterge, ci pune în lumina memoriei spațiul și amintirile care l-au definit.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), jurist de formație și politician al PNL, a fost o figură cheie în politica românească a perioadei interbelice și imediat postbelice. Prim-ministru în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), activitatea sa se situează în zona graniței dintre modernizare și compromisuri politice majore. A fost un disputant preocupat de reprezentarea democratică, un susținător al ordinii sociale și al rolului României ca apărător al democrației europene, dar și un actor care nu a evitat ambivalențele regimului și compromisurile cu autoritarismul regal și ulterior cu sistemul comunist.

Biografia sa complexă este marcată de o atentă conștiință etică, transpusă în atitudinea sa față de „datorie” și în discreția cu care a folosit puterea. După cel de-al doilea război mondial, încercările sale de adaptare la noul context politic și aliantele cu URSS nu i-au asigurat supraviețuirea politică, iar prăbușirea carierei sale sub influența regimului comunist a fost cruntă, dar și simbolică pentru traiectoria clasei politice interbelice.

Casa Tătărescu – un spațiu construit între putere și intimitate

Reședința familiei Tătărescu rămâne o extensie palpabilă a acestei relații între viața publică și cea privată, un spațiu în care arhitectura și detaliile devin limbajul unei culturi politice proprii elitei interbelice. Casa nu este o expresie ostentativă a autorității, ci o rețea subtilă de proporții și elemente care reflectă valorile unei epoci și ale unui om.

• Dimensiune modestă, fără încercări grandioase, în opoziție cu reședințele impunătoare ale altor demnitari contemporani;
• Biroul premierului, amplasat discret la entre-sol, cu acces lateral și o scară suplimentară, exprimă o etică a funcției publice în care puterea rămâne subordinată spațiului privat;
• Luminozitate și proporție atent calibrate, atât în interioare, cât și în gradina înrămată de ziduri, ce evocă subtil un aer mediteranean;
• Materiale și finisaje de înaltă calitate, care exprimă un rafinament neostentativ – exemplu fiind parchetul din stejar masiv și feroneria din alamă patinată;
• Răspunsul la vizibilitate publică, marcat prin separarea clară a spațiilor de primire de cele private și de funcțiunile casnice, cum ar fi bucătăria la entre-sol.

Arhitectură între Mediterană și Neoromânesc: semnătura lui Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Casa Tătărescu este un exemplu distinctiv al arhitecturii interbelice bucureștene, construită între 1934 și 1937 prin colaborarea arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Această vilă se distinge printr-un mix intrigant de influențe mediteraneene filtrate prin accente neoromânești, care exprimă o sinteză inovatoare ce va influența ulterior peisajul arhitectural al Capitalei.

Fațada dezvăluie o compoziție ale cărei echilibre ocolesc simetria rigidă, integrând portaluri cu rezonanță moldovenească și coloane filiforme tratate diferențiat, dar în armonie. Intern, prezența șemineului realizat de sculptorița Milița Pătrașcu – fostă elevă a lui Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu – adaugă o notă artistică importantă. Absida care îmbracă șemineul reia motive neoromânești într-un mod inovator, devenind rapid reper pentru alți arhitecți, cum este cazul fațadei Vilei lui Nae Ionescu proiectată de G. M. Cantacuzino.

Detaliile artistice și arhitecturale răspund unui dialog între tradiție și modernitate, iar rolul Arethiei Tătărescu ca beneficiar oficial și custode discret al proiectului a fost esențial pentru echilibrul estetic și simbolic, prevenind căderile în opulență sau pastişă.

Arethia Tătărescu: „Doamna Gorjului” și sufletul cultural al casei

Arethia Tătărescu nu a fost doar soția premierului, ci un motor cultural subtil al elitei interbelice. Cunoscută sub apelativul „Doamna Gorjului”, ea a susținut proiecte artistice și de binefacere, apropiindu-se de personalități marcante ale artei, cum a fost Milița Pătrașcu. Implicarea sa a fost determinată în special în susținerea lui Constantin Brâncuși și în realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, reflecții ale unei preocupări profunde pentru patrimoniu și identitate culturală.

În dosarele oficiale pentru autorizarea construcției, Arethia figurează ca beneficiar al proiectului, subliniind rolul său în păstrarea coerentei estetice și funcționale a casei. Sensibilitatea sa pentru detaliu și discreție se regăsește în fiecare fragment al spațiului, de la feronerie la selecția materialelor și la armonia între spațiul interior și grădină.

Ruptura comunistă: degradare și uitare

Praful timpului și regimul comunist au reprezentat o sfidare dură adusă Casei Tătărescu. După arestarea lui Gheorghe Tătărescu în 1950 și marginalizarea politică definitivă, reședința, odinioară spațiu al întâlnirilor elitare, a zacut într-o fază de prăbușire simbolică și practică. Repurposed ca sediu administrativ sau locuințe colective, fără respect pentru proiectul originar, piscina de detalii și armonii a fost compromisă.

Este semnificativ că, deși vila a scăpat de demolări radicale, degradarea lentă și intervențiile administrative neglijente au erodat finisaje importante și au redus semnificația spațiului. Casa, asemenea personalității sale, devenea o siluetă marginalizată, silențioasă în memoria publică a întregii epoci comuniste.

Post-1989: controverse, greșeli și reveniri la sens

Odată cu schimbarea regimului, Casa Tătărescu a intrat într-o perioadă tumultoasă, marcată de intervenții neadecvate, dar și de un interes reaprins pentru patrimoniu. Proprietatea a trecut prin mâinile unor persoane influente, precum Dinu Patriciu, confruntându-se cu remodelări radicale ale compartimentărilor și finisajelor, unele incompatibile cu spiritul inițial.

Acest episod, inclusiv funcționarea temporară a vilei ca restaurant de lux, a generat critici în spațiul public și în rândul specialiștilor arhitecți, accentuând problema instrumentalizării patrimoniului fără respect. Cu toate acestea, această perioadă a relansat dezbaterea și cercetarea despre rolul arhitectural, cultural și istoric al clădirii – încercări care au facilitat ulterior procesul de restaurare mai fidelă.

Astfel, casa a început să fie reînțeleasă ca un nod cultural – punct de întâlnire între arhitectură, artă (prin contribuțiile Miliței Pătrașcu) și biografia unui personaj politic controversat, redându-i sens și valoare documentară.

EkoGroup Vila: continuitate responsabilă și funcțiune culturală contemporană

Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, casa regăsește o funcțiune care respectă cu calm și discreție memoria și identitatea locului. Aceasta nu este o simplă restaurare ornamentativă, ci un demers cultural orientat către recuperarea unui fir narativ întrerupt, care face accesibile pentru public experiențele și dimensiunile sociale pretinse de acest spațiu special.

Intrarea controlată, în funcție de evenimente și program, reliefată prin sistemul biletelor de acces, reflectă dorința de păstrare a valorii autentice, fără a transforma vila în obiect de consum efemer. În acest sens, EkoGroup Vila asigură o continuitate care recunoaște trecutul în toată complexitatea și ambiguitatea sa, oferind un cadru respectuos și reflexiv pentru întâlnirea cu memoria interbelică a Bucureștiului.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român cu un rol important în perioada interbelică și postbelică, de două ori prim-ministru, cunoscut pentru încercările sale de modernizare, dar și pentru compromisurile politice majore care au marcat epoca sa.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul și premierul, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894). Cei doi aparțin unor epoci și domenii diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu elocvent de arhitectură interbelică, combinând influențe mediteraneene cu accente neoromânești, concepută de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială și principala custode a raționalității estetice și simbolice a proiectului, contribuind la modul în care casa respectă valori culturale și de moderație, reflectând sensibilitatea elitei interbelice.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa funcționează astăzi ca un spațiu cultural sub numele de EkoGroup Vila, păstrând memoria istorică și arhitecturală și oferind acces publicului în mod controlat, în funcție de programul și evenimentele desfășurate.

Casa Tătărescu oferă o incursiune unică în complexitatea vieții politice românești și a elitelor Bucureștiului interbelic, fiind o platformă materială indispensabilă pentru înțelegerea nu doar a unui om, ci și a unui secol plin de tensiuni, compromisuri și pasiuni. În această lumină, redeschiderea sa sub umbrela EkoGroup Vila invită la o reflecție matură asupra memoriei, a identității culturale și a responsabilității cu care trebuie tratate spațiile istorice – nu ca decorațiuni sterile, ci ca texte deschise spre interpretare și înțelegere.

Pentru cei interesați să pătrundă în această poveste sofisticată, care conectează arhitectura, arta și istoria politică, EkoGroup Vila oferă acces public restricționat, garantând întrunirea spiritului autentic al casei. Pentru o experiență atent calibrată în timp și spațiu, vă încurajăm să contactați echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.